Acasă / Evenimente / Opționalele în școală: inovare sau conservatorism?

Opționalele în școală: inovare sau conservatorism?

Astăzi, 11 februarie 2019, Asociația Centrul Syene pentru Educație (ACSE) și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii (APEC) au lansat raportul „Analiza modului de organizare și derulare a curriculumului la decizia școlii (CDȘ). Aspecte cheie privind operaționalizarea CDȘ în unitățile de învățământ românești”. Raportul va fi dezbătut în cadrul a 7 dezbateri publice ce vor fi organizate în Craiova (19 februarie 2019), Timișoara (20 februarie 2019), Cluj-Napoca (21 februarie 2019), Iași (21 februarie 2019), Bacău (25 februarie 2019), Galați (27 februarie 2019) și București (5 martie 2019).
Curriculumul la decizia școlii reprezintă un instrument prin care unitățile de învățământ au libertatea de a introduce un nou obiect de studiu (opțional), în afara celor prevăzute în trunchiul comun astfel încât, școlile să se poată adapta la nevoile și aspirațiile elevilor, părinților și comunității. Raportul de analiză s-a bazat pe o cercetare derulată la nivel național, la care au luat parte 118 unități de învățământ, 89 de cadre didactice, 93 de elevi și 40 de părinți. Principalele probleme și vulnerabilități identificate în elaborarea și derularea CDȘ sunt:

  1. Planurile cadru și programele școlare prezintă un grad mare de încărcare și limitează numărul de ore de opțional
    Pentru disciplinele incluse în testarea națională și examenul de bacalaureat, CDȘ devine principala resursă de pregătire suplimentară și aprofundarea materiei. În medie doar 1 din 2 opționale este un obiect diferit de studiu, iar în aceste condiții, elevii confundă adesea CDȘ cu materiile obligatorii. În schimb, aceștia petrec timp suplimentar la școală pentru a se implica în activități extra-curriculare și a compensa lipsa pregătirii practice.
  2. Utilizarea curriculumului la decizia școlii pentru completarea normelor didactice
    Împărțirea orelor pentru fiecare profesor titular depinde de numărul elevilor din școală astfel încât, scăderea acestui număr echivalează cu pierderea unor ore care face imposibilă întregirea normei. Pentru a evita astfel de situații, alocarea orelor și încadrările cadrelor didactice sunt realizate de conducerea școlii, iar planificarea opționalelor este făcută pentru astfel încât să întregească normele cadrelor didactice acolo unde este nevoie, uneori chiar fără implicarea profesorilor.
  3. Infrastructura școlară deficitară și lipsa parteneriatelor dintre unitățile de învățământ și factorii interesați
    Numărul limitat de clase în multe dintre unitățile de învățământ reduce posibilitatea organizării opționalelor pe grupe mai restrânse, iar în acest caz derularea unui opțional se face ca urmare a deciziei majorității. Armonizarea orarelor pentru a derula CDȘ concomitent în fiecare ciclu de învățământ constituie o soluție pentru diversificarea opțiunilor pentru elevi, dar este destul de rar regăsită la nivelul unităților de învățământ. Totodată, organizarea opționalului în spații alternative unde elevii pot observa practic ceea ce studiază, așa cum sunt muzeele, întâmpină bariere birocratice legate de ieșirea elevilor din perimetrul școlii. Parteneriatele școlare cu factori interesați (instituții, operatori economici, ONG-uri) rămân limitate pentru ora de opțional, dar mai întâlnite pentru organizarea activităților extra-curriculare. Implicarea factorilor externi este privită cu reticență de către cadrele didactice care susțin că apelul la astfel de resurse trebuie să se facă doar pentru a aduce un plus abordării de la clasă și nu pentru a înlocui dascălul.
  4. Resurse limitate și lipsa programelor de formare pe tot parcursul vieții pentru cadrele didactice
    Problema resurselor rămâne una de actualitate pentru derularea orelor de CDȘ, lipsa materialelor și uneori a echipamentelor este de multe ori compensată de profesori din resurse proprii. Echipamentele și tehnologia ar trebui să fie indispensabile astăzi în procesul de învățare, dar mulți profesori recunosc că se confruntă cu provocări în utilizarea acesteia. La capitolul resurse informaționale, profesorii își manifestă disponibilitatea de a utiliza platforme online de resurse educaționale deschise în vederea pregătirii opționalelor, însă sunt rezervați în a contribui cu propriile materiale din cauza plagiatului folosit de colegii lor care au elaborat și publicat manuale, utilizând materiale asupra cărora nu aveau drepturi de autor.
  5. Concilierea nevoii de pregătire teoretică pentru examene și disciplinele din trunchiul comun cu studierea disciplinelor noi într-o manieră orientată spre dobândirea competențelor.
    Pentru elevi, este important ca opționalul să depășească formalismul școlii, percepută și așa ca mult prea cantonată în formare teoretică, și să deschidă orizonturile către tematici care nu sunt în mod tradițional abordate la clasă, dar în urma parcurgerii cărora să dobândească abilități și competențe. Cu privire la dobândirea competențelor, o problemă este că școala asigură atingerea doar a primului nivel de pregătire, anume obținerea cunoștințelor și mai puțin învățarea care are ca finalitate deprinderi și atitudini. Curriculum la decizia școlii constituie o mare oportunitate pentru a introduce pregătirea practică, dar este prea puțin utilizat în acest sens.
  6. Comunicarea și transparența limitate în relație cu elevii, prinți și factorii interesați
    Transparența și comunicarea sunt limitate la două niveluri. La nivelul unităților de învățământ care nu oferă părinților și elevilor informații complete cu privire la opțional astfel încât aceștia să facă alegeri informate. Analiza nevoilor de formare este organizată sumar în cele mai multe dintre cazuri, iar oferta CDȘ prezentată elevilor și părinților constă în titluri, nu și în descrieri ale programei, metodelor de evaluare și competențelor care urmează a fi dobândite. Pentru opționalele care constituie discipline noi, utilizarea mijloacelor de evaluare a calității și eficienței este redusă. La nivelul inspectoratelor școlare județene, nu există informații centralizate despre opționalele avizate, iar unde acestea există, ele diferă de la un inspectorat la altul sau nu sunt puse la dispoziție factorilor interesați astfel încât, este greu de realizat o analiza comparativă sau la nivel național cu privire la felul în care curriculum la decizia școlii este utilizat.
  7. Rezultatele raportului de analiză au stat la baza formulării recomandărilor și a unor propuneri de politici publice care au ca scop creșterea calității implementării curriculumului la decizia școlii pentru a răspunde mai bine nevoilor de formare și informare ale elevilor pe termen lung, în conformitate cu standardele europene.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Politici publice pentru educație (EDUPOL)”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa prioritară 1 – Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul Specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP, Cod SMIS 112405, cod SIPOCA 171.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să o contactați pe Andreea Gușă, expert politici publice, Centrul Syene pentru Educație, andreea.gusa@syene.ro, telefon: 0724849552

Citește și

Tandarei Case, Human Trafficking in Romania

As members of the civil society, we, a group of 25 Romanian and international NGOs …