Acasă / Evenimente / Integrarea tehnologiei în sistemul educațional românesc

Integrarea tehnologiei în sistemul educațional românesc

Centrul Syene pentru Educație a lansat public studiul „Integrarea tehnologiei în sistemul educațional românesc” realizat în cadrul Proiectului “Politici publice pentru Educație (EDUPOL)”. Lansarea oficială a avut loc în data de 28 iunie 2019 cu ocazia conferinței de prezentare a rezultatelor proiectului, desfășurată la Hotel Ibis Parlament, București, și la care au participat reprezentați ai Ministerul Educației Naționale, Administrației Prezidențiale, ai societății civile, ai sindicatelor din învățământ, dar și ai elevilor.

Documentul reprezintă o analiză complexă atât a modului actual în care este abordată digitalizarea educației de către autoritățile române, cât și a atitudinii celor chemați să folosească instrumentele digitale în școli și condițiilor în care ar trebui să se petreacă acest lucru. Spre deosebire de alte studii, acesta este singurul care trece dincolo de simpla analiză a percepțiilor și se uită inclusiv la modul în care presa a reflectat timp de un an de zile utilizarea tehnologiei în școlile din România și toate provocările aferente.

Una dintre concluziile analizei este aceea că în 28 de ani, sub nu mai puțin de 28 de miniștri, subiectul digitalizării sistemului educațional românesc a fost important doar la nivel declarativ. Procesul în sine s-a derulat în absența unei viziuni strategice pe termen lung și a unui plan de acțiune multi-anual, haotic de la un ministru la altul, cu achiziții de conținut educațional digital și echipamente în lipsa unor minime analize de impact și adeseori dublându-se eforturile naționale, la nivel de minister, cu cele regionale, la nivel de primării și prefecturi.

Mai mult decât atât, deși există repere europene (și internaționale) concrete în materie de digitalizare a educației (de la comunicări ale Comisiei Europene până la rapoarte și recomandă), nu a existat o preocupare constantă de a le apropria în deciziile ministeriale și în acțiunile diferiților actori publici din învățământul românesc. De-abia cu sfârșitul anului 2018 s-au făcut pași în această direcție, prin intermediul unor proiecte cu fonduri europene, care, printre altele, asigură parțial nevoia de formare a competențelor digitale profesionale pentru profesori sau de dotare a claselor cu instrumente digitale.

Pe parcursul analizei, a putut fi înregistrată o reticență considerabilă a majorității cadrelor didactice în a folosi tehnologia în activitatea lor. De exemplu, pe parcursul focus-grupurilor, mulți profesori au admis că adeseori renunță să mai apeleze prezentări în format electronic, la materiale online, software educațional etc. de teamă ca nu cumva să facă greșeli care să devină apoi subiect de discuții între colegi sau între elevi. Pe de altă parte, costul disponibilității tehnologiei pentru profesor este ridicat: dacă profesorul trebuie să care video-proiectorul din cancelarie în sala de curs, apoi să caute un cablu VGA/HDMI cu care să-l conecteze la laptop/PC și să depună efort pentru a accesa un material online, atunci el/ea nu va mai repeta experiența și tehnologia pentru că pierde timp din oră și din pauze.

Raportul conține un capitol exclusiv dedicat impactului pe care tehnologia îl are asupra elevilor, profesorilor, dar și școlilor și autorităților. Propunerea autorilor este ca toți cei chemați să contribuie la decizii privind digitalizarea învățământului românesc să țină seama de toate tipurile de impact pe care tehnologia le comportă: fie că vorbim de impactul economic și financiar, de impactul asupra mediului, de cel psiho-social sau asupra organismului (poluarea cu lumină albastră și poluarea electromagnetică), dar și cel privind securitatea cibernetică, protecția datelor cu caracter personal sau cyber-bullying-ul.

În partea finală a documentului, autorii oferă o serie de recomandări pentru o integrare eficientă, eficace și echilibrată a tehnologiei în educație, precum și trei exemple de bună practică în materie de competențe digitale profesionale pentru profesori, resurse educaționale deschise și practici de regândire a proceselor instituționale pentru a face posibilă folosirea rațională a tehnologiei.

Citește și

Opționalele în școală: inovare sau conservatorism?

Astăzi, 11 februarie 2019, Asociația Centrul Syene pentru Educație (ACSE) și Asociația pentru Promovarea Economiei …