Syene Centrul pentru educatie
Centrul Syene pentru Educație a lansat raportul Evaluarea contrabandei cu produse din tutun în România: vulnerabilități instituționale. Principalele vulnerabilități identificate care favorizează sau pot favoriza comerțul ilicit cu țigarete sunt:
1. Incongruența legislativă între reglementările vamale și cele fiscale privind infracțiunile și răspunderea penală și amânarea sine die de către Parlament a procedurii legislative privind OUG 54/2010 care reglementează funcționarea magazinelor de tip duty-free
În privința coordonării legislative deficitare, raportul menționează ambiguitatea procedurii stabilirii valorii țigaretelor de tip cheap whites în vamă, precum și diferențele de reglementare între codul fiscal și cel vamal. Astfel, nu reprezintă infracțiune introducerea în România a 2.000 de pachete de țigări (40.000 de țigarete) de contrabandă, în timp ce deținerea pe teritoriul României a 500 de pachete de țigări de contrabandă (10.000 de țigarete) este sancționată penal. În privința procedurii legislative privind OUG 54/2010 care reglementează funcționarea magazinelor de tip duty-free, raportul reține că aceasta trebuie să fie aprobată sau respinsă de către Parlament, dar în ultimii 7 ani a fost blocată în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. În februarie 2017, Guvernul României a informat Parlamentul că nu mai susține această ordonanță și a cerut respingerea sa. Respingerea ordonanței va stimula contrabanda cu țigarete prin intermediul magazinelor de tip duty-free.
2. Capacitatea operațională scăzută la frontieră, inclusiv din cauza scannere-lor nefuncționale
Raportul constată că autoritățile române au achiziționat 15 scannere de înaltă tehnologie, dar în iunie 2017 un singur scanner era funcțional, fiind identificate nereguli în contractele de întreținere. Capacitatea operațională a autorităților vamale a fost afectată inclusiv la nivelul personalului de schimbările legislative din 2013 când Autoritatea Națională a Vămilor și-a pierdut personalitatea juridică.
3. Complicitatea autorităților cu rețelele de contrabandă și corupția personalului acestora
Raportul constată acțiuni anti-corupție de amploare la granițe în urmă cărora sute de funcționari publici au fost trimiși în judecată. Practic, în fiecare an, personalul unor întregi structuri de la frontieră este demis și schimbat, în timp ce nou-veniții folosesc aceleași practici ilegale. Raportul menționează îngrijorări privind implicarea personalului din structuri precum armată, structuri de informații, poliție sau autoritățile administrației publice locale în activitățile de contrabandă.
4. Acceptanță socială a comerțului ilicit cu țigarete
Fumătorii aleg să cumpere țigarete de contrabandă din cauza prețului scăzut în timp ce complicitatea cu contrabanda reprezintă singura sursă de venit pentru multe familii sărace din zona de frontieră. Raportul constată sprijinirea grupărilor infracționale de către comunitățile defavorizate din proximitatea frontierei și existența unor rețele sociale de distribuitori de țigarete de contrabandă în toată țara, implicând indivizi din medii dezavantajate, sărace și periferice.
5. Sancțiunile aplicate nu au un efect descurajator
Contrabandiştii nu sunt considerați pericol social concret pentru ordinea publică și primesc sentințe cu suspendare sau amenzi contravenţionale. Prin urmare, mulți dintre ei revin la activitățile anterioare după ce sunt prinşi şi sancţionaţi penal sau contravenţional.
Raportul recomandă ca prevenirea şi combaterea contrabandei cu ţigarete să fie integrată într-o strategie anti-criminalitate la nivel naţional care să reunească actorii instituţionali, mediul de afaceri şi societatea civilă.
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului “Contrabanda cu tutun pe ruta balcanică: abordarea lacunelor instituţionale şi corupţiei”, finanțat prin PMI-IMPACT, o inițiativă globală a Philip Morris International de finanţare nerambursabilă şi sprijinire a proiectelor dedicate combaterii comerțului ilicit cu produse din tutun și a infracțiunilor asociate.
Citește raportul:
