Concluziile dezbaterilor publice privind CDȘ

04/06/2019 Noutăți 2,771 Vizualizări

Centrul Syene pentru Educație prezintă public concluziile dezbaterilor publice organizate pe tema rezultatelor analizei modului de organizare și derulare a curriculumului la decizia școlii (CDȘ) în unitățile de învățământ din România și propunerilor de politici publice (PPP) alternative pentru creșterea calității CDȘ. PPP-urile pot fi descărcate mai jos.

Analiza CDS poate fi descărcată în limba românâ și limba engleză. Analiza s-a bazat și pe datele obținute prin mecanismul de monitorizare CDS dezvoltat în cadrul proiectului.

Curriculumul la decizia școlii reprezintă un instrument prin care unitățile de învățământ au libertatea de a introduce un nou obiect de studiu (opțional), în afara celor prevăzute în trunchiul comun astfel încât, școlile să se poată adapta la nevoile și aspirațiile elevilor, părinților și comunității. În luna ianuarie a fost lansat raportul „Analiza modului de organizare și derulare a curriculumului la decizia școlii (CDȘ). Aspecte cheie privind operaționalizarea CDȘ în unitățile de învățământ românești”. Raportul s-a bazat pe o cercetare derulată la nivel național, la care au luat parte 118 unități de învățământ, 89 de cadre didactice, 93 de elevi și 40 de părinți. Totodată, au fost elaborate trei propuneri de politici publice care au ca scop creșterea calității implementării curriculumului la decizia școlii pentru a răspunde mai bine nevoilor de formare și informare ale elevilor pe termen lung:

Materialele elaborate au fost supuse consultării publice în cadrul a 8 dezbateri organizate de Centrul Syene pentru Educație și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii (APEC) în 7 orașe ale țări: Craiova (19 februarie 2019), Timișoara (20 februarie 2019), Cluj-Napoca (21 februarie 2019), Iași (21 februarie și 28 martie 2019), Bacău (25 februarie 2019), Galați (27 februarie 2019) și București (5 martie 2019). Dezbaterile au fost anunțate începând cu 5 februarie 2019, cei interesați având posibilitatea de a se înscrie prin completarea unui formular online sau prin e-mail.

În cadrul procesului de consultare publică au fost formulate mai multe observații și recomandări care au fost analizate de Centrul Syene și APEC, o parte dintre acestea urmând a fi integrate în propunerile de politici publice. Observațiile importante de care vom ține cont pentru finalizarea propunerilor de politici publice sunt:

#PPP 1

Regândirea CDȘ astfel încât să introducă obligatoriu componenta experimentală și aplicativă pentru informațiile dobândite. De exemplu, conținuturile la opționalele de științe să fie explicate prin corelare cu fenomene simple din natură.
Reducerea numărului de elevi la clasă și organizarea orei de opțional pe grupe flexibile care să permită transferul la alte clase.
Regândirea programelor școlare și a disciplinelor din trunchiul comun și introducerea unor niveluri de studiu (ușor, mediu, avansat), astfel încât să permită ierarhizarea obiectelor de studiu în funcție de aptitudinile native și nevoilor de învățare. Armonizarea modului în care se desfășoară examinarea la final de ciclu școlar astfel încât să reflecte modul de organizare propus. De exemplu, bacalaureatul de tip A să permită accesul la universități, cel de tip B să permită accesul la școli postliceale, iar C atestă absolvirea liceului și limitează elevii doar la studiile medii.
Pentru crearea unei grile de conținuturi pentru CDȘ și competențe dezirabile, se poate porni de la obiectivele specifice de învățare pentru dezvoltare durabilă (ODD) și de la competențele cheie pentru sustenabilitate;
Centralizarea în mod riguros a grilei de conținuturi de opționalele propuse, astfel încât să fie structurată pe categorii pentru a putea fi accesibilă unităților de învățământ;
Unitățile de învățământ trebuie să aibă posibilitatea de a personaliza conținuturile propuse în grila orientativă în funcție de nevoile punctuale identificate în unitatea de învățământ;
Utilizarea opționalului pentru dezvoltarea abilităților socioprofesionale și introducerea zilei carierei după modelul anglo-saxon;
Introducerea opționalului care pornește de la nevoile și oportunitățile locale. Opționalele propuse în grila orientativă pot include conținuturi care au în vedere specificul zonei pentru a exploata toate oportunitățile pe care le oferă (context istoric, meșteșuguri, locuri notabile, specialiști și personalități, tradiții etc);
Abordarea soluțiilor ținând cont și de școlile din medii defavorizate în care așteptările cu privire la CDȘ nu sunt orientate în direcția dobândirii unor noi competențe, ci pentru a sprijini și suplimenta pregătirea disciplinelor de bază, mult mai necesare;
Armonizarea soluțiilor din propunerile de politici publice alternative cu nevoile școlilor speciale. În acestea nu pot fi consultate opiniile elevilor și uneori nici măcar cele ale părinților pentru că profesorii sunt cei mai abilitați în a alege ce este oportun pentru a fi studiat la CDȘ și cunosc cel mai bine nevoile elevilor;
Creșterea ponderii opționalelor integrate în care conținuturile să poată fi abordate interdisciplinar, iar cadrele didactice să coopereze pentru a elabora împreună CDȘ;

#PPP 2

Crearea unei baze de date cu experți la nivel local care să includă acele persoane dispuse să împărtășească cunoștințele lor în școlile publice. Unitățile de învățământ trebuie să aibă posibilitatea de a completa sau evalua inițial baza de date cu experții pe care îi consideră avizați și conformi nevoilor lor. Gestionarea bazei de date și accesul la experți să fie facilitate inspectoratele școlare județene.
Introducerea opționalelor derulate în echipe mixte de cadre didactice sau de cadre didactice și terți astfel încât să fie asigurată eficiența derulării opționalelor integrate/ interdisciplinare.
Crearea unui set de termeni de referință pe care trebuie să le îndeplinească experții externi invitați la clasă pentru a sprijini cadrul didactic la ora de opțional. Cerințele pot face referire la: rol, competențe, dovezi care să ateste competențele și calitatea activităților pe care urmează să le presteze.
Evitarea formalizării unor cerințe cu privire la invitarea experților externi și organizarea vizitelor tematice în afara unității de învățământ pentru a nu crea impresia unei abordări paternaliste și constrângătoare. Opționalul presupune improvizație, creație pe de-o parte, pe de alta, există riscul pentru unele unități de învățământ să nu poată implica un astfel de specialist, în cazul în care școala este într-o zona foarte izolată. Această opțiune nu oferă încredere profesorului că poate derula singur ora de opțional. Creează impresia că tot o autoritate externa vine și impune parteneriate incomode pentru profesor și cei din școală, deci nu oferă libertate. Soluția ar fi o mai mare libertate acordată cadrului didactic și comunității pentru a elabora și derula opționalul.

#PPP 3

Pe lista informațiilor minime care trebuie prezentate elevilor și părinților în legătură cu opționalul, dar și afișate pe websiteul unității de învățământ sunt necesar a fi completate următoarele: numărul de parteneri implicați în derularea opționalului, anii în care a mai fost implementat opționalul (dacă este cazul) și informații despre gradul de satisfacție cu privire la acesta.
Crearea unui sistem prin care să fie integrate modelele de bune practici și promovat exemplul profesorilor.
Crearea unui cadru confidențial de comunicare între părinți și diriginți și introducerea unor instrumente de evaluare a satisfacției pentru părinți cu privire la activitatea didactică.
Popularizarea evaluării cadrelor didactice de către elevi și introducerea unor căi anonime prin care să fie oferit feedback-ul pentru a elimina potențialele consecințe negative rezultate în urma evaluării.
Extinderea activităților de analiză de nevoi și evaluarea a satisfacției cu privire la disciplinele opționale (ideal, pentru toate disciplinele) la nivelul tuturor părților interesate din domeniul educațional, nu doar la cel al unităților de învățământ, elevilor și părinților.
Introducerea unui tip de evaluare a stilurilor de învățare și aptitudinilor personale la nivelul unității de învățământ cu scopul identificării înclinațiilor socioprofesionale ale fiecărui elev. Pe baza acestei evaluări, elevii pot fi astfel direcționați către disciplinele și specializările care le pun cel mai bine în valoare aptitudinile și calitățile.

Dezbaterile publice Au fost organizate în cadrul proiectului „Politici publice pentru educație (EDUPOL)”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa prioritară 1 – Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul Specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP, Cod SMIS 112405, cod SIPOCA 171.

Echipa Asociației Centrul Syene pentru Educație vă mulțumește pentru prezența la dezbaterile publice și pentru observațiile și recomandările de îmbunătățire propuse! Pentru mai multe detalii despre stadiul proiectului și activitățile viitoare vă invităm să ne contactați la office@syene.ro.