Digitalizarea sistemului educațional – propunere de politici publice

04/06/2019 Noutăți 4,068 Vizualizări

Centrul Syene pentru Educație și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii prezintă public EduTech – Propunerea de politică publică privind integrarea tehnologiei în învățământ preuniversitar din România (click pentru a descărca PPP-ul). Propunerea de politici publice a fost finalizată în urma a șapte dezbateri publice organizate în țară (foto la finalul articolului).

Popunerea de politici publice se bazează pe analiza EduTech realizată în anul 2018 (click pentru a descărca analiza). Analiza a presupus un mix de instrumente: (i) analiza cadrului normativ – european și național, (ii) studierea cercetărilor existente privind integrarea tehnologiilor în educație, (iii) realizarea de focus-grupuri (7 sesiuni cu profesori & 7 sesiuni cu elevi x 7 regiuni), (iv) realizarea unor interviuri de profunzime cu experți români în educație, (v) utilizarea unui chestionar național care să sondeze opinia profesorilor și părinților (320 profesori-54.98% / 262 părinți– 45.02%); (v) monitorizarea media (76 de surse) pe parcursul unui an de zile pentru a identifica tendințele în materie de prezentare a integrării tehnologiei în educație; și (vi) identificarea unor bune practici (3 exemple – Australia, Norvegia, Polonia).

Cercetarea a arătat că digitalizarea sistemului educațional românesc s-a făcut și continuă să se realizeze în absența unei viziuni/strategii și a unui plan de acțiune, haotic de la un ministru la altul, cu achiziții de conținut educațional digital și echipamente în absența oricărei analize de impact și adeseori dublându-se eforturile naționale, la nivel de minister, cu cele regionale, la nivel de primării și prefecturi. Analizele de impact lipsesc și pentru că nu există date detaliate cu privire la infrastructura EduTech de care dispun școlile.

Concluzia principală a analizei privind situația integrării tehnologiilor în educația din România: există 4 mari probleme care împiedică o digitalizare avansată și eficace a domeniului. Propunerea de politică publică răspunde la primele 3.

#1 resurse educaționale adecvate pentru procese de predare-învățare bazate pe tehnologii

#2 pregătirea profesorilor ca să înțeleagă și să folosească în mod eficace tehnologia la ore

#3 infrastructura de bază necesară proceselor educaționale bazate pe tehnologii

#4 conținuturi și practici pedagogice adaptate educației bazate pe tehnologii

Rezumat propunere politică publică

A1. Înființarea și operaționalizarea unui Consorțiului pentru Educație Deschisă și Digitalizarea Sistemului de Învățământ (CONS OED), ca entitate cu rol de coordonare pe lângă Secretariatul General al Guvernului, din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale, Ministerului Comunicațiilor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Europene, Ministerului Muncii, alte instituții publice relevante, universități de stat și private, organizații non-guvernamentale și coaliții care derulează activități în domeniul educațional, firme specializate în soluții tehnice pentru educație (software și hardware) și securitate cibernetică, precum și ai editurilor și unor organizații care dezvoltă conținut educațional și cultural.

A1.01. CONS OED va elabora Strategia națională privind Educația Deschisă și Digitalizarea Sistemului de Învățământ din România, 2020-2050 (OED Strategy), cu monitorizarea impactului la fiecare ciclu de 5 ani și evaluarea impactului la fiecare ciclu de 10 ani.

NB: OED Strategy trebuie să fie parte dintr-o strategie comprehensivă privind educația în România și să fie conectată în mod direct cu Agenda Digitală a României 2020 și Planul de Acțiuni privind Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă.

A1.02. CONS OED va elabora Planul de Acțiuni pentru Educație Deschisă și Digitalizare 2020-2025 (OED Action Plan), cu monitorizarea anuală a implementării și evaluarea la fiecare ciclu de 5 ani.

A2. Asumarea de către MEN a OED Strategy și OED Action Plan și efectuarea tuturor diligențele necesare pentru implementarea lor în condiții optime și respectând calendarul de implementare.

A2.1. Înființarea unei Direcții pentru Educației Deschisă și Digitalizare (MEN OED) și operaționalizarea ei prin asigurarea tuturor resurselor necesare pentru buna funcționare a noii Direcții, inclusiv prin selecția și angajarea de personal. MEN OED va colabora în mod direct cu Agenția pentru Agenda Digitală a României.

A2.2. MEN OED va realiza și implementa instrumente privind datele deschise în educație care să susțină cu dovezi deciziile guvernamentale.

A2.3. MEN OED va elabora un buget multi-anual (5 ani), sustenabil pentru implementarea OED Action Plan, cu surse multiple de finanțare (bugetul de stat, fonduri europene, finanțare din partea ANCOM, împrumuturi WB etc.).

A2.4. MEN OED va dezvolta intern și va menține în stare de bună funcționare platforme destinate sistemului de învățământ preuniversitar: SIIR, hub-ul pentru resurse educaționale deschise etc.

B1. Asumarea Cadrului european privind Organizațiile Educaționale Competente din punct de vedere Digital (DigEduOrg) ca instrument de evaluare a nevoilor de digitalizarea pentru fiecare unitate școlară în parte.

B1.1. Traducerea de către MEN OED a Cadrului european privind Organizațiile Educaționale Competente din punct de vedere Digital (DigEduOrg) în limba română și asumarea lui de către MEN prin ordin de ministru.

B1.2. Promovarea de către MEN OED a DigEduOrg la nivelul tuturor unităților școlare din România.

B1.3. Asigurarea de asistență tehnică de către MEN OED pentru unitățile școlare care se înscriu în mod voluntar în proiectele pilot privind educația deschisă și digitalizarea.

B1.4. Reconsiderarea proiectelor de investiții ale MEN în vedere conexării obiectivelor investiționale și corelarea cu OED Strategy.

B2. Dezvoltarea și implementarea unor proiecte (pilot și roll-out) care să adreseze obiective specifice din OED Strategy, conform cu OED Action Plan.

B2.1. Continuarea implementării Proiectului CRED, cu o monitorizare mai strictă a derulării sale și rezultatelor intermediare obținute.

B2.2. Dezvoltarea de către MEN OED, în colaborare cu MCSI și finanțare din partea ANCOM, a unui proiect de conectare a tuturor unităților școlare la cel puțin 2 surse de conexiune la Internet de mare viteză (broadband land fiber link & min. 4G).

B2.3. Dezvoltarea de către MEN OED a unui proiect pilot de reconfigurare a spațiilor educaționale și dotare cu tehnologie educațională a cel puțin 8 școli din cele 8 regiuni de dezvoltare care să devină poli de excelență în implementarea viitoare a OED Action Plan.

B2.4. Dezvoltarea unui proiect de restructurare instituțională a Caselor Corpului Didactic în 8 entități care să deservească cele 8 regiuni de dezvoltare cu programe de formare profesională continuă în parteneriat cu instituții de învățământ din țară și străinătate, cu co-finanțare din partea MEN.

B2.5. Dezvoltarea de către MEN OED a unui proiect pilot de dotare cu tehnologie educațională și incluziune pentru cel puțin 100 de unități școlare unde rata abandonului școlar depășește media anuală.

B3. Dezvoltarea și implementarea unui cadru național privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din sistemul de învățământ preuniversitar.

B3.1. Dezvoltarea unui cadru juridic care să introducă obligativitatea asumării la nivel individual și instituțional a unui plan de dezvoltare profesională (PDP), dezvoltat de către cadrul didactic însuși și utilizat de unitatea școlară pentru a urmări progresul competențelor profesionale (inclusiv competențelor digitale), fără sancțiuni aferente ci exclusiv cu măsuri de îmbunătățire a situației.

B3.2. Dezvoltarea de către MEN, în parteneriat cu instituții din țară și străinătate, a unui proiect de formare a managerilor de unități școlare pentru a gestiona la nivel instituțional problematica dezvoltării profesionale a cadrelor didactice.

B3.3. Asigurarea de către MEN a unui buget anual pentru co-finanțarea (per cadru didactic) programelor de formare de competențe digitale profesionale derulate prin cele 8 centre regionale de formare a cadrelor didactice.

B3.4. Schimbarea selecției noilor cadre didactice și a modalității de obținere a gradelor didactice astfel încât să includă evaluarea competențelor digitale profesionale.

B3.5. Promovarea de către MEN OED a DigCompEdu la nivelul întregii comunități profesionale a profesorilor din România.

B4. Dezvoltarea unei platforme naționale care să gestioneze resurse educaționale deschise pentru învățământul preuniversitar din România și un program multi-anual de promovare și impulsionare a creării de astfel de resurse de către cadre didactice, elevi și ale categorii de prosumatori.

B4.1. MEN OED dezvoltă platforma pentru resurse educaționale deschise cu ajutorul unui proiect co-finanțat cu ajutorul fondurilor structurale.

B4.2. MEN OED împreună cu Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise realizează un profil tehnic pentru OED NGR și un mecanism de selecție a propunerilor de resurse educaționale deschise ce pot proveni de la cadre didactice, dezvoltatori independenți, elevi și studenți, precum și de la instituții publice, organizații non-guvernamentale, companii etc.

B4.3. MEN OED împreună cu Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise dezvoltă un ghid privind principiile și modalitățile de licențiere pentru utilizarea resurselor educaționale deschise găzduite de platforma națională și de platformele independente dezvoltate de universitățile românești.

B4.4. MEN OED împreună cu Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise dezvoltă documentație privind licențierea de tip Creative Commons menită să ajute autorii resurselor educaționale deschise ce doresc să contribuie la platforma națională și/sau la platformele independente dezvoltate de universitățile românești.

B4.5. MEN OED împreună cu Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise realizează analize anuale privind utilizarea platformelor cu resurse educaționale deschise, tendințele în materie de modele pedagogice eficiente care implică OER, precum și utilizarea efectivă a OER în sistemul de învățământ din România.

B4.6.. MEN OED dezvoltă un program anual de informare a cadrelor didactice, elevilor și a celor care studiază independent, companiilor și instituțiilor publice etc. cu privire la existența OED NGR și beneficiile generării de conținut pentru aceasta.