Centrul Syene pentru Educație și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii au organizat vineri, 28 iunie 2019 conferința Politici publice pentru educație: tendințe și strategii. Conferința a fost deschisă de doamna consilier de stat Ligia Deca și de domnul Radu Szekely, consilier pe probleme de strategie al ministrului educației naționale. În cadrul conferinței au fost prezentate și discutate două studii privind flexibilitatea curriculară și digitalizarea, precum și patru propuneri de politici publice:
- #Studiul1: Analiza modului de organizare și derulare a curriculumului la decizia școlii (varianta limba engleză/ in English)
- #PPP 1: CDȘ – factor cheie în dobândirea competențelor și prim pas în asigurarea unui învățământ la standarde europene
- #PPP 2: Parteneriate locale pentru educație – soluție pentru creșterea calității ofertei educaționale a unităților de învățământ în materia CDȘ
- #PPP 3: Creșterea gradului de comunicare cu părțile interesate în elaborarea ofertei CDȘ și transparență în evaluarea eficienței și publicarea datelor cu privire la acesta
- #Studiul2: Integrarea tehnologiei în sistemul educațional românesc (varianta limba engleză/ in English)
- #PPP 4: Propunerea de politică publică privind integrarea tehnologiei în învățământ preuniversitar din România
Doamna consilier de stat Ligia Deca a prezentat viziunea proiectului Romania Educată inițiat de Președintele Românei: “Ne dorim cu toții schimbare în mai bine, însă în același timp suntem sătui de schimbare. O problemă este numărul mare de schimbări, prorogări în legea educației naționale care nu oferă predictibilitate și nici îmbunătățire. De exemplu, avem în continuare o pondere mare a copiilor care nu ajung în școală sau care părăsesc timpuriu școala. Principala sursă a schimbărilor frecvente a fost neînțelegerea între diferiți experți, reprezentând interese diferite și o lipsă a înțelegerii comune, a noastră, a românilor în societate cu privire la ceea ce ne dorim de la școală, de la absolvenții școlii. România Educată are rolul de a crea o viziune, o strategie și de a garanta predictibilitatea sistemului. Am pariat încă de la început pe faptul că fiecare actor din sistem și fiecare parte interesată din societate trebuie să aibă un cuvânt de spus și să agreeze asupra unor obiective sau soluții majore. Ministerul Educație a fost un partener implicat direct în proiectul România Educată, iar multe dintre propunerile proiectului Educația ne unește, inițiat de minister, sunt în linie cu propunerile din România Educată. Unele interese sunt legitim divergente însă interesul superior trebuie să fie al copilului, al celui care beneficiază de educație. Nu cred că putem trata educația ca pe ceva ce poate imita succesul de acum 20-30 de ani din alte țări, din alte contexte istorice și culturale. Trebuie să găsim soluții adaptate la ce se întâmplă acum, în context românesc”. În privința flexibilității curriculare, doamna consilier de stat Ligia Deca a subliniat că: “mai mult de jumătate din școli cred că încărcarea mare din trunchiul comun afectează diversificarea curriculară. Totuși, ar fi de evitat schimbările bruște în zona curriculară pentru că afectează nu numai ce învață un copil, dar și modul de evaluare, resursele și profesorii. Doar dacă propunem introducerea unei ore în plus apare automat problema de unde iei o oră, de unde iei profesorii pregătiți, ce faci cu manualele. Aceste schimbări trebuie anunțate și pregătite cu mult timp înainte.” Doamna consilier de stat a anunțat că România Educată va prioritiza începând cu toamna anului 2019 tema digitalizării.
Domnul consilier Radu Szekely a confirmat sinergia dintre cele două mari proiecte de viziune și strategie, România Educată al Președintelui României și Educația ne unește al Ministerului educației naționale : “În momentul în care s-a lucrat la elaborarea documentului de viziune Educația ne unește ne-am bazat mult pe dezbaterile și discuțiile care au avut loc în cadrul proiectului România Educată. Discutăm acum în mod structurat despre educație. Mult prea mult timp în România s-a dus o luptă pe educație și nu pentru educație. Când ajungem la o viziune comună trebuie să ne raliem în spatele ei și să o ducem mai departe în următorii 15 ani”. În privința flexibilizării parcursului școlar, domnul consilier Radu Szekely a precizat că “scopul parcursului școlar obligatoriu este să autonomizeze individul ca membru al societății, acesta să dobândească capacitatea de a funcționa independent din punct de vedere profesional și al dezvoltării personale. Parcursul școlar obligatoriu conduce copilul de la o stare de dependență firească de profesor, care printr-o educație directivă îi aduce pe toți la același nivel de competențe, standarde minime de citit, scris, învățat, înțelegere a culturii, către autonomizare. Din ciclul secundar inferior, educația trebuie organizată pe principiul co-participării, iar copii, în funcție de propriile interese, să își aleagă ce vor să învețe, să dezvolte mai mult și în ce direcție vor să meargă. În ciclul secundar superior, la liceu sau școli profesionale, învățarea trebuie organizată pe principiul delegării, iar cea mai mare parte a curriculum-ului să fie la decizia școlii, a copilului, a comunității locale în așa fel încât să răspundă nevoilor reale. Trebuie să existe posibilitatea schimbării parcursului școlar în funcție de ceea ce constată elevul că îi place sau nu îi place din ceea ce a ales. Din gimnaziu, consilierea și orientarea profesională trebuie să fie foarte puternică astfel încât să nu se mai facă alegeri greșite sau dacă se face o alegere greșită, acel copil să nu rămână marcat pe viață ci să aibă posibilitatea să se reorienteze între programele școlare”. În privința calendarului, domnul consilier a subliniat faptul că Ministerul își propune să lanseze în dezbatere publică proiecte legislative în toamna anului 2019 având drept țintă intrarea în vigoare a unei noi legi a educației în finalul anului 2020, cu implementare etapizată până în anul 2030.
În cadrul conferinței au fost invitați actori din societatea civilă care au prezentat propriile propuneri și activități în sprijinul sistemului de educație din România. Domnul Bogdan Gioară de la REPER21 a prezentat riscurile asociate schimbărilor climatice și nevoia conștientizării impactului pe care fiecare dintre noi îl are asupra acestora, prezentând obiectivele educației pentru dezvoltarea durabilă. Vasile Brașovanu a prezentat modul în care Teach for Romania lucrează cu profesori din toată țara pentru îmbunătățirea calității învățământului. Costel Bercuș a prezentat soluțiile de îmbunătățire a educației timpurii identificate de Centrul pentru Educație și Drepturile Omului în cadrul unui aplu proces de consultare și analiză la nivel local.
La conferință au participat profesori, elevi, părinți, reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri și sectorului neguvernamental. În cadrul conferinței au fost promovate principiile dezvoltării durabile și ale egalității de șanse.
Conferința Politici publice pentru educație: tendințe și strategii a fost organizată în cadrul proiectului Politici publice pentru educație (EDUPOL), cod SIPOCA 171, cod MySMIS 112405, co-finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa prioritară 1 – Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul Specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.
Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactați: Radu Nicolae, manager de proiect, tel. 0723668808, e-mail: radu.nicolae@syene.ro. Fotografii din cadrul conferinței puteți descărca de aici: Foto1, Foto2, Foto3, Foto4, Foto5. Comunicatul de presă poate fi descărcat în format word de aici!