Syene Centrul pentru educatie
Astăzi, 25 iulie 2019, Centrul Syene pentru Educație și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii, în cadrul rețelei EDUPOL, au dat publicității rezultatele sondajului de opinie online exploratoriu EduTech – integrarea noilor tehnologii în educație la care au participat 326 de profesori și 268 de părinți, desfășurat în perioada octombrie – decembrie 2018.
Studiul relevă că peste 65% dintre profesori și părinți manifestă deschidere în a utiliza noile tehnologii la clasă (ex. aplicații online, dispozitive inteligente, realitate virtuală). Majoritatea părinților și profesorilor apreciază creșterea eficienței în învățare prin utilizarea tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor la clasă, acestea fiind percepute drept ”foarte eficiente” (32% în cazul părinților, 45,7% în cazul profesorilor) sau ”eficiente” (26,2% în cazul părinților, 32,5% în cazul profesorilor). Peste 66% dintre profesori și părinți susțin că ”tehnologiile digitale pot ameliora învățarea și pot sprijini inovarea în școli”, peste 90% cred că „utilizarea tehnologiilor educaționale reprezintă o modalitate de a crește atractivitatea disciplinei predate”, iar cel puțin opt din zece profesori/părinți cred că “accesul la tehnologiile educaționale permite elevilor din zonele defavorizate să elimine diferențe dintre ei și elevii din regiuni mai dezvoltate din punct de vedere economic, social și cultural”. Noile tehnologii au un rol pozitiv și în privința comunicării și cooperării în cadrul școlilor și între școli, stimulând implicarea școlară, iar peste 95% dintre respondenți au considerat că noile tehnologii pot eficientiza gestionarea comunicării cu privire la activitatea elevilor.
Acest optimism este ponderat de percepția necesității utilizării noilor tehnologii într-un proces educațional bine pus la punct. Șapte din zece profesori (69,1%), respectiv șase din zece părinți (60,5%) cred că accesul la noile tehnologii trebuie permis ”ori de câte ori impune activitatea didactică și doar sub controlul unui cadru didactic”. O treime dintre respondenți consideră că accesul ar trebui să fie ”în mod liber, dar controlat în mod automat – cu ajutorul unui program specializat”. Doar o minoritate dintre respondenți au considerat că accesul ar trebui acordat ”în mod liber, fără restricții” – sub 4%.
Părinții și profesorii sunt împărțiți în ceea ce privește impactul noilor tehnologii asupra performanței școlare sau posibilitatea de a utiliza noile tehnologii pentru orice disciplină. O pondere semnificativă dintre profesori (50,2%), respectiv părinți (41,3%) consideră că ”utilizarea noilor tehnologii nu reprezintă o garanție a creșterii performanței elevilor”. În mod similar, cel puțin unul din doi profesori (51,9%), respectiv unul din doi părinți (57,6%) a considerat că ”tehnologiile educaționale se pretează mai bine la anumite discipline”.
O altă îngrijorare împărtășită de o treime dintre părinți și profesori se referă la distragerea atenției elevilor de către dispozitivele inteligente: 33,8% dintre profesori, respectiv 33,1% dintre părinți fiind de acord cu faptul că ”accesul la calculatoare, tablete, telefoane inteligente și alte dispozitive conectate la internet distrag atenția elevilor de la conținutul educațional”.
Cel puțin șapte din zece profesori/părinți consideră că actualii profesori nu au o pregătire adecvata pentru a utiliza în beneficiul elevilor tehnologiile noi și emergente destinate proceselor educaționale.
În privința situației actuale de la clasă, studiul a urmărit percepția cu privire la dotarea cu echipamente a școlilor, gradul de utilizare a noilor tehnologii la clasă și obstacolele în această privință. Jumătate dintre profesori se declară mulțumiți de dotări, iar jumătate nemulțumiți. În rândul părinților percepția este ceva mai negativă decât în rândul cadrelor didactice, doar patru din zece părinți (40%) apreciind că nivelul dotărilor IT din școală este ”satisfăcător” sau ”excelent”. În privința folosirii efective a dotărilor, profesorii declară că utilizează în grad mai ridicat infrastructura IT pentru activități educaționale decât cred părinții că aceștia o fac. Unul din doi profesori respondenți (52%) a declarat faptul că utilizează infrastructura IT pentru activități educaționale mai mult de o oră pe săptămână; în schimb, doar patru din zece părinți (43%) au considerat la fel. Principalele trei probleme indicate de profesori drept obstacole în utilizarea infrastructurii au fost ”absența unor echipamente performante” (unul din trei, 35%), ”absența unor conținuturi și/sau programe adecvate pentru disciplina predată” (unul din patru, 26.4%) , respectiv ”lipsa conexiunii adecvate la internet” (23%). Părinții consideră că ”neînțelegerea modului în care tehnologia poate fi folosită în educație” reprezintă un aspect problematic în utilizarea infrastructurii școlare în măsură mai mare decât consideră profesorii înșiși (22.4% părinții vs. 7.7% profesori). Conținuturile educaționale actuale împiedică profesorii să folosească infrastructura existentă, consideră 19,3% dintre profesori, respectiv 17,5% dintre părinți.
Atât părinții, cât și profesorii, consideră că ”cea mai importantă entitate” care ar trebui să se ocupe de integrarea noilor tehnologii la clasă este ”Ministerul Educației Naționale, prin politici și decizii coerente și programe de finanțare”.
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului Politici publice pentru educație (EDUPOL), cod SIPOCA 171, cod MySMIS 112405, co-finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa prioritară 1 – Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul Specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.
Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactați: Radu Nicolae, manager de proiect, tel. 0723668808, e-mail: radu.nicolae@syene.ro.
